În zilele noastre, când cineva aduce în discuṭie graffiti, se formează două tabere: cei care spun: "nu, domnle, asta e vandalizare", ṣi cei care susṭin că graffiti este un soi de artă urbană. Un lucru e sigur: graffiti este, vrem nu vrem, o cultură.

Să analizăm un pic de unde a început si ce presupune, mai exact, graffiti-ul.

"Graffiti" este un cuvânt care vine din italiană ṣi înseamnă ori o scriere murală antică, ori un desen sau un scris pe un perete sau pe un alt suport.

"Cultura aerosol", cum este ea numită, are rădăcini care i-ar surprinde pe mulṭi. Până la urmă, ṣi scrijeliturile ṣi desenele murale din antichitate tot "graffiti" erau. Aṣadar, graffiti are urmaṣi de acum 30.000 de ani. La fel de interesant este ṣi că acest obicei s-a perpetuat: îl întâlnim ṣi la romani, ṣi la arabi, ṣi la egiptieni. Poate cele mai fascinante sunt caricaturile găsite scrijelite pe pereṭii ruinelor din Pompei. Poezii, desene, toate acestea pot fi găsite în toate colṭurile lumii ṣi dau o perspectivă asupra vieṭii de atunci.

Şi atunci, vine întrebarea: de ce este considerat un act de vandalism?

Cultura aerosol a început în anii '70 în New York. S-a dezvoltat rapid ṣi s-a îmbinat cu pop art-ul. Tag-urile (însemnele gang-urilor, numele lor) ajunseseră până ṣi la metrouri. Companii mari au profitat de popularitatea graffiti-ului, rugând oameni să pună diverse însemne pe pereṭi, cum ar fi mascotele firmelor lor (Linux), joystick-uri (Sony Playstation) etc.

Şi în Bucureṣti, sunt faimoase metrourile pline de graffiti. De fapt, cultura "metrou-graffiti" datează incă de la începuturile miṣcării, întâlnită pe metrourile din Manhattan sau Brooklyn.

Stilurile de graffiti sunt numeroase. Fiecare "artist" lucrează în felul lui, alegându-ṣi culorile ṣi creând, practic, artă. De ce să nu poată fi numită artă, când datează de atât de mult timp? Şi dacă este să o luăm logic, aṣa cum noi "citim" trecutul pe zidurile din Pompei, aṣa o vor face ṣi urmaṣii noṣtri. Face parte din cultura zilelor noastre, este ceva care nu trebuie neglijat.

Artiṣtii sunt, de multe ori, anonimi, deṣi le cunoaṣtem numele din tag-uri. Un astfel de exemplu este Bansky, care are ṣabloane (numite stencils) din Marea Britanie până în L.A. Mulṭi artiṣti folosesc, de altfel, ṣabloanele, pentru a-ṣi transmite vederile politice.

Cultura graffiti, sau, mai bine zis, o sub-cultură care domină oraṣrele mari, este o artă urbană, un mod de a te exprima prin desene viu colorate, sloganuri anti-război, ṣi nu numai. Nu ar trebui să desconsiderăm graffiti-ul ca fiind vandalism: cei care realizează graffiti sunt, în mare parte, artiṣti.

Ana Moca-Grama - www.Pasiunea.Eu